Încrederea în valoarea pe care omul o are ca ființă umană este o resursă psihologică prețioasă și, în general, un factor extrem de pozitiv în viață. Stima de sine este opinia și respectul pe care îl avem față de noi înșine. Conform psihologului Abraham Maslow, stima de sine reprezintă una dintre nevoile de bază ale umanității. Din aceste motive, aceasta nu trebuie să se deprecieze. Psihologul este persoana care poate fi de ajutor în cazurile în care stima de sine este afectată.
Când stima de sine este sănătoasă, avem tendința să ne simțim pozitivi în legătură cu noi înșine și cu viața în general. Stima de sine este corelată cu realizarea, relațiile bune și satisfacția. Ea ne face să fim capabili să trecem cu bine prin suișurile și coborâșurile vieții. Cu toate acestea, prea multă dragoste pentru sine poate avea ca rezultat incapacitatea de a învăța din propriile greșeli. De asemenea, stima de sine exagerată poate fi un semn al narcisismului clinic, în care indivizii se pot comporta într-o manieră autocentrată, arogantă și manipulatoare.
Atunci când stima de sine este scăzută, există tendința de a ne vedea pe noi înșine, dar și viața în sine, într-o lumină negativă și critică. De asemenea, când stima de sine este redusă, ne vom simți mai puțin capabili să ne asumăm provocările pe care viața le aduce. Deținerea unui grad scăzut de stimă de sine poate face ca oamenii să devină deprimați, să-și piardă potențialul sau să tolereze situații sau relații abuzive.
Care sunt factorii ce reduc stima de sine?
Decăderea stimei de sine începe, de cele mai multe ori, încă din copilărie. Profesorii, prietenii, frații, părinții și chiar mass-media ne transmit mesaje cu privire la propria persoană, atât pozitive, cât și negative. Din păcate, de multe ori și din anumite motive, mesaje negative rămân cu noi pentru mult timp.
Încercarea de a satisface cerințele celorlalți și nereușita acestui lucru reprezintă un alt factor ce poate să scadă stima de sine. Stresul și evenimentele dificile ale vieții, cum ar fi bolile grave, pot avea, de asemenea, efecte negative asupra stimei de sine.
Personalitatea poate să joace un rol important în gestionarea stimei de sine. Unii oameni sunt mai predispuși la gândirea negativă, în timp ce alții stabilesc standarde imposibil de înalte pentru ei înșiși. Uneori, stilul de gândire, vârsta, posibilitățile de îmbolnăvire, dizabilitățile sau limitările fizice pot afecta stima de sine.
Stima de sine redusă și influența sa asupra vieții
Dacă aveți un nivel scăzut de încredere în propria persoană, este posibil ca acest lucru să ducă la izolarea de situații sociale și evitarea lucrurilor noi și provocatoare. Pe termen scurt, evitarea unor situații dificile poate să ajute, dar pe termen lung, acest lucru se poate întoarce împotriva dumneavoastră, întărind îndoielile și temerile care stau la baza lor.
Viața cu stima de sine scăzută poate duce la afectarea sănătății mentale, ducând la diferite probleme, precum depresia și anxietatea. De asemenea, reducerea stimei de sine poate provoca dezvoltarea unor obiceiuri nefolositoare și nesănătoase, cum ar fi fumatul sau consumul de alcool sau droguri. Chiar dacă pare o modalitate eficientă de a face față greutăților, consumul acestor substanțe poate face mult rău, atât pentru propria persoană, cât și pentru ceilalți.
Cum să menținem un nivel sănătos al stimei de sine
Pentru ca stima de sine să fie stimulată, trebuie să identificăm convingerile negative pe care le avem despre noi, iar apoi să le depășim.
Gândurile negative despre propria persoană ar trebui notate undeva, iar ulterior ar trebui completate cu dovezi care să demonstreze că aceste gânduri sunt eronate. De asemenea, ar trebui ca toate lucrurile pozitive despre propria persoană să fie notate. Aici pot fi incluse atât propriile gânduri, cât și aspectele evidențiate de alte persoane.
Poate că este adevărat că nu putem fi buni la un anumit lucru, dar trebuie reținut următorul aspect: suntem cu toții buni la ceva. Dacă un lucru nu ne reușește din prima, putem să încercăm din nou. Cu toate acestea, există lucruri la care ne putem pricepe cu desăvârșire, doar că acestea trebuie descoperite.
Dacă anumite persoane fac doar să ne reducă stima de sine, este indicat să petrecem mai puțin timp cu ele. Relațiile de prietenie trebuie să existe doar cu persoane pozitive și care ne apreciază. Dacă eșuăm, prietenii trebuie să ne încurajeze și să ne ofere sfaturi constructive, nu idei care să ne distrugă stima de sine.
Oamenii cu stima de sine scăzută simt de multe ori că nu pot refuza o altă persoană, chiar dacă ar dori acest lucru. Acest lucru crește riscul de suprasolicitare, devenind supărați și deprimați. Pentru a crește stima de sine, de multe ori trebuie să învățăm să spunem nu.
În unele cazuri poate fi util să stabilim anumite obiective. Realizarea acestor obiective și satisfacția ulterioară poate ajuta la creșterea stimei de sine. De asemenea, un alt aspect foarte util constă în petrecerea timpului făcând lucrurile care ne plac cel mai mult. Indiferent despre ce este vorba, dacă aceste lucruri ne fac fericiți, trebuie să găsim timp pentru ele.
Psihoterapia reprezintă o altă metodă extrem de eficientă ce poate ajuta la îmbunătățirea stimei de sine. Uneori, psihoterapia poate ajuta la creșterea stimei de sine prin îmbunătățirea încrederii, reducerea anxietății și a depresiei și prin eliminarea fricii de eșec. Contactați-mă pentru a povesti despre ce implică consilierea în această privință.
Concluzii
Stima de sine ne poate influența viața în nenumărate moduri, de la succesul academic și profesional la relațiile cu propria persoană sau cu cei din jur. Stima de sine reprezintă o caracteristică modificabilă, câștigurile sau pierderile, atât personale cât și profesionale, putând să inducă fluctuații ale ei.
Experiențele fiecărei persoane sunt diferite, dar pe parcursul vieții, stima de sine poate să crească și să scadă în diferite moduri. Dacă aveți probleme cu stima de sine, nu ezitați să mă contactați pentru a programa o întâlnire.
Surse:
Comments