Anxietatea este caracterizată printr-o stare de neliniște, teamă și incertitudine care rezultă din anticiparea unui eveniment sau situație amenințătoare, fie fictiva, fie reală, adesea cu afectarea funcționării fizice și psihologice a unui individ.
Din punct de vedere al simptomatologiei, anxietatea se poate manifesta în numeroase moduri, cele mai frecvente simptome fiind reprezentate de:
- Teamă excesivă;
- Transpirații;
- Dificultăți de respirație;
- Atacuri de panică;
- Palpitații;
- Oboseală și amețeli;
- Iritabilitate;
- Tulburări de concentrare;
- Amorțeli și furnicături;
- Dureri de cap și la nivelul pieptului;
- Senzație de presiune la nivelul capului;
- Greață;
- Tremor și slăbiciune;
- Tulburări de somn.
Printre cauzele ce pot determina apariția stărilor anxioase amintim:
- Experiențele traumatizante din copilarie;
- Contextul actual al vieții;
- Consumul de medicamente sau alte substanțe;
- Tulburări psihice;
- Afecțiuni fizice.
Cauze fizice
În unele cazuri, cauzele fizice ale anxietății pot fi ușor de trecut cu vederea, dar sunt extrem de importante pentru oferirea tratamentului și a planului de intervenție în psihoterapie. Astfel, aceste cauze organize ale anxietății se pot încadra în următoarele categorii:
- Cardiorespiratorii;
- Metabolice;
- Neurologice;
- Digestive;
- Endocrinologice;
- Boli cronice.
Hipotiroidismul și hipertiroidismul
Glanda tiroida este o componentă esențială a sistemului endocrin. Aceasta este alcătuită din doi lobi uniți prin istm, are formă de fluture și se află situată în partea anterioară a gâtului. În mod normal aceasta secretă cantități optime ale unor hormoni cu impact major asupra sănătății, dar există și cazuri în care secreția poate fi scăzută sau crescută.
Hipotiroidismul reprezinta reducerea funcției tiroidiene, având drept consecințe multe afecțiuni, precum anxietatea și depresia. Explicația constă în faptul că secreția tiroidiană este corelată și cu secreția de serotonină și acid gama-aminobutiric (GABA). Acidul gama-aminobutiric este un neurotransmițător responsabil pentru calmarea sistemului nervos central, iar serotonina este un neurotransmițător care are un rol vital în menținerea stării de fericire, a memoriei, a somnului și a apetitului.
În mod similar, hiperactivitatea tiroidei poate avea efecte majore. Simptomele produse de hipertiroidism se potrivesc frecvent cu simptomele anxietății și sunt reprezentate de tahicardie, tahipnee, tremor și creșterea temperaturii corporale. De asemenea, aceste simptome se potrivesc și în cazul atacului de panică.
Disfuncția glandelor suprarenale
Glandele suprarenale sunt doua formațiuni mici situate deasupra rinichilor. Acestea secreta hormoni foarte importanți pentru organism, precum adrenalina, aldosteronul și cortizolul. Atunci când secreția acestor hormoni este inadecvată, fie în plus, fie în minus, putem resimți oboseală, dezorientare, tahicardie și tulburări de concentrare, toate acestea fiind simptome tipice ale anxietății.
Adrenalina și cortizolul sunt hormoni corelați cu secreția tiroidiana. Aceștia ajuta la reglarea răspunsului la stres al organismului. Glandele suprarenale sunt afectate cel mai mult de stres, iar riscul de anxietate crește și mai mult atunci când există asociat și hipotiroidismul.
Diabetul
Modificarile nivelurilor de zahar din sange care apar din cauza diabetului pot provoca simptome asemănătoare panicii. Aceste simptome sunt reprezentate de amețeală, senzație de sufocare, transpirații, dureri toracice și tremurături. Anxietatea este frecvent asociată diabetului, iar dacă suferiți de această afecțiune este extrem de important să anunțați medicul despre orice simptome resimțite.
Carențele nutriționale
Persoanele care suferă de deficiențe alimentare pot dezvolta anxietate și depresie. Astfel, trebuie ca nivelurile de calciu, zinc, fier, seleniu și vitamine să fie menținute normale. Tulburările alimentare, precum bulimia și anorexia trebuie gestionate pentru a nu provoca complicații grave.
Afecțiunile cardiace și pulmonare
Majoritatea persoanelor cu afecțiuni cardiace sau pulmonare suferă de simptomele anxietății. Edemul și embolismul pulmonar, insuficiența cardiacă și infarctul miocardic reprezintă câteva dintre afecțiunile de sănătate care pot produce anxietate. Trebuie știut că aceste afecțiuni sunt extrem de grave, dar dacă sunteți o persoană tânără și fără alte comorbidități, sunt șanse foarte mici să vă îmbolnăviți de ele. Pentru ca anxietatea să dispară, aceste cauze trebuie tratate de către medicii specialiști.
Apneea de somn
Apneea de somn se caracterizează prin perioade de oprire a respirației pentru câteva secunde în timpul somnului. Acest lucru privează creierul și corpul de oxigen, determinand trezirea persoanei afectate. Cel mai frecvent, persoanele cu apnee de somn devin anxioase în urma experimentării acestei condiții medicale.
Astmul
Astmul este o afecțiune ce duce la dificultatea de a respira. Acest lucru produce disconfort și anxietate, dar trebuie știut că există medicamente și inhalatoare care pot fi utilizate pentru a diminua simptomele.
Tulburările gastro-intestinale
Cercetătorii afirmă că anxietatea și sindromul de intestin iritabil merg adesea mână în mână. De asemenea, simptomele anxietății, precum uscăciunea gurii și fatigabilitatea pot fi provocate de ulcerele gastrice și de dispepsie. Cu tratament adecvat împotriva acestor afecțiuni, anxietatea poate fi eliminată.
Consumul de droguri și medicamente
Există numeroase substanțe care pot provoca anxietate atunci când sunt absorbite de organismul uman. Pe lângă drogurile ilegale care pot produce anxietate, precum cocaina și ecstasy-ul, se adaugă și nicotina, alcoolul și anumite medicamente (analgezice, antidepresive etc.). Toate medicamentele au efecte diferite asupra fiecărui individ, deci este greu de știut care vor fi reacțiile. Dacă în urma administrării unui medicament apare anxietatea, medicul trebuie informat imediat pentru a schimba tratamentul. Trebuie cunoscut faptul că multe medicamente pot produce dependență, iar oprirea administrării lor poate duce la anxietate. Reducerea treptată a dozei poate fi de ajutor în câteva dintre aceste cazuri.
Afecțiunile cronice
Simptomele anxietății pot fi provocate și de numeroase boli cronice. Bolile inflamatorii, precum lupusul și artrita reumatoidă, dar și boala Huntington, scleroza multiplă și epilepsia sunt doar câteva dintre afecțiunile cronice care produc anxietate. Gestionarea bolilor cronice poate ajuta la reducerea simptomatologiei, dar acest lucru poate fi dificil. Severitatea bolilor variază de la pacient la pacient, iar anxietatea poate să persiste în ciuda tratamentelor. Ședințele de psihoterapie pot fi de un real ajutor în aceste cazuri!
Tulburările neurologice
Bolile neurologice pot provoca diferite tulburări psihice, printre care și anxietatea. Aceste boli pot varia în severitate. Astfel, cele mai grave afecțiuni sunt reprezentate de tumorile cerebrale sau traumatismele craniocerebrale.
În cazurile grave, tratamentele pot fi destul de complexe și pot necesita asocierea cu psihoterapia. De exemplu, boala Parkinson poate provoca anxietate, demență și depresie. Persoanele afectate de această condiție medicală, dar și familiile acestora necesită consiliere psihologică pentru a trece peste greutățile întâmpinate.
Concluzii
Anxietatea reprezintă o condiție care trage un semnal de alarmă cu privire la numeroase afecțiuni medicale. Ea are numeroase cauze, atât organice cât și psihice. Tratarea cauzelor fizice poate duce la dispariția anxietății, dar în multe dintre cazuri este necesară și intervenția psihologului. Dacă vă confruntați cu simptome anxioase, contactați-mă pentru a stabili o întâlnire!
Comments